sâmbătă, 18 februarie 2012

Eu cu cine votez si de ce

Se tot spune din ce in ce mai des ca lumea si-a pierdut increderea in clasa politica in general, indiferent de apartenenta la un partid sau altul. Eu unul nu mi-am pierdut-o. Nu mi-am pierdut-o pentru ca nu am avut-o niciodata.

As vrea intai sa lamuresc niste lucruri fundamentale in legatura cu parerile mele despre politica. Nu imi pun niciodata problema ca cineva sta acolo sa se preocupe in vreun fel de problemele oamenilor. Asa ceva nu se intampla, sa dam asta la o parte.Preocuparea fundamentala e puterea. Obtinerea ei si pastrarea ei. Deci odata lamurit bine acest aspect fundamental putem privi lucrurile din alta perspectiva. Si anume cine face lucrul acesta cel mai bine. Asta e singurul lucru care merita apreciat si comentat.

Din acest unghi imi permit sa studiez pe scurt scena politica actuala.

Privind la PDL pot sa spun ca sunt cel mai bine organizati. Au demonstrat-o de multe ori, inclusiv la ultimele alegeri castigate pe muchie. Alegeri pe care ei au stiut sigur ca le-au castigat, spre deosebire de altii care au baut sampanie. Ori ce s-ar spune despre Basescu, la PDL, in fata sau in spate, nu stiu, dar sigur exista niste minti machiavellice de inalt nivel. Si inteligenta trebuie apreciata, cu toate conotatiile sale.

PSD-ul mi s-a parut extrem de greoi in ultima vreme. Nu ca ar fi fost foarte iute inainte. Poate pe vremea lui Iliescu. S-au culcat pe laurii sondajelor si au considerat ca totul va merge de la sine. Nu stiu daca e asa. M-a surprins totusi interventia lui Ponta in parlament, o schimbare la care chiar nu ma asteptam. Se pare ca in final a avut inspiratia de a intelege ca nu e chiar atat de simplu si ca trebuie sa mai vii si cu ceva concret in afara de urlete isterice. Totusi Ponta e un politician destul de imatur inca iar vechii din spatele lui nu mi se par prea bine ancorati in realitatea de astazi.

La PNL lucrurile stau cel mai tragic. Pacat de un partid cu asemenea istorie. De mult ma asteptam la o gafa din partea lui Antonescu si a comis-o chiar cu sprijinul entuziast al amicilor pacatosi de la Intact. Asta e semnalul de trezire dupa visul frumos al conducerii in sondaje. Graitoare a fost si reactia la discursul lui Ponta: de ce sa schimbi discursul radical cand conduci in sondaje? Adica, de ce sa muncesti cand merge si cu un urlet isteric odata la doua trei zile si pe urma distractie?

Concluziile mele, simple si reci sunt urmatoarele. De furat se va fura in continuare indiferent cine vine la putere. Intrebarea e cine o va face cu mai mult bun simt si cine va mai face si cate ceva util pentru tara.

Ce va face PDL-ul: treburi ca si pana acum dar va pune in fata oameni putin mai nevinovati la infatisare, gen guvernul Ungureanu. De apreciat cel putin impresia artistica. Insa in mod sigur vor fi mult mai atenti la capitolul licitatii si altele, avand in vedere ca s-au ars din plin in ultima vreme. Si in mod sigur vor face si ceva pentru tara, nu pentru ca ar vrea neaparat, dar nu suntem chiar de capul nostru si FMI-ul, UE si altii nu o sa ne lase in pace.

Ce va face PSD-ul: in fata, Ponta va fi atat de fericit incat nici nu o sa se trezeasca pana cand confratii din spate se vor baga foarte bine in niste treburi. Pentru a asigura poporul ca totul e bine, probabil vor da drumul la punga bugetului pentru fel de fel de majorari ca doar nu e din banii lor.

Cei din PNL probabil se vor zbate isteric sa arate ca ei sunt pe picior de egalitate cu PSD-ul, daca nu chiar mai presus. Putem usor prezice la ce situatie frumoasa va duce competitia din cadrul USL-ului. In orice caz, la stabilitate nu. Nu e problema, pana se alege praful de alianta, oamenii de baza din spate vor avea grija sa se infrupte bine din beneficiile guvernarii, nu de alta dar sa se cunoasca totusi ca au trecut pe acolo.



Published with Blogger-droid v2.0.4

vineri, 3 februarie 2012

Minunata Lume Facebook

In urma cu ceva timp credeam in inocenta si sfanta naivitate a mea ca Facebook-ul e un loc minunat si pur in care domnesc anumite reguli calauzitoare catre o viata morala si as putea chiar sa spun apropiata de perfectiune. Cum am ajuns la aceasta concluzie, ma veti intreba? Totul a inceput in zilele mele de zburdalnicie, cand m-a pus pacatul, ca un holtei ce ma gaseam, sa trimit cereri de prietenie unor fete pe care nu le cunosteam. Ce credeti ca s-a intamplat? Credeti ca domnul Facebook m-a lasat la greu, in ceasul de ispita? Ei bine, nu. M-a luat de mana si mi-a aratat calea cea buna. Cateva zile bune n-am mai putut trimite nici o cerere de prietenie. Mai mult am primit si un avertisment cat se poate de serios. Traznit in plin de o asemenea dojana, mai ca era sa dau pe dinafara de spirit autocritic. Unde naiba te credeai aici, in puburi ieftine, unde agatai domnisoare neconsolate la 4 dimineata, pe care nici nu le mai vedeai bine de la atata... cafea cu gheata si ce mai pun ei acolo??? Lasa ca stim noi. Ei bine nu, aici e un loc sfant, as putea spune sacru. Se cheama Facebook.

Asa stand lucrurile, nu micuta mi-a fost mirarea cand am citit ca atunci cand se gandea la proiectul Facebook, Zuckerberg era cat pe ce sa-l faca site de matrimoniale dar a considerat ca e o afacere mai buna sa-l faca mai sobru. Recunosc, a fost o lovitura grea insa nu a reusit sa imi zdruncine increderea in demnitatea si decenta Facebook-ului. De exemplu, eu cred ca atunci cand ei iti cer numarul de telefon, o fac doar pentru a fi siguri ca iti pot trimite parola atunci cand o pierzi. Sigur, au fost niste voci rautacioase care au spus ca ei de fapt vand toata baza de date corporatiilor, dar cine ii crede? Facebook are anumite standarde. Decenta, ma intelegi? Sau atunci cand te duci la supermarket si dai check-in. Ce chestie cool, nu? S-o facem cu totii, uraaa! Cine ar putea crede aberatia ca Facebook vinde asta firmelor care vor sa stie unde faci tu shopping? E o aberatie. Ei vor doar sa fie siguri ca te gasesc prietenii in caz ca te ratacesti. Pentru ca dupa cum se stie, Facebook e ca un frate mai mare care are grija de tine.

In orice caz, nu te relaxa, decenta e pe primul plan. Sa te fereasca vina sa tamponezi ceva cu smartphone-ul in mana. Evident erai un cocalar de pe Facebook, vor spune jurnalistii cu ton de experti in verdicte dupa o verificare in profunzime a background-ului pe Google.

Sau tu domnisoara, totul pare frumos si dragut la suprafata. Dar la prima problema cu legea, rochita aia scurta va iesi la suprafata. Da, a fost marfa la ultima petrecere dar demonstreaza acum ca nu esti o pitipoanca.

Nu, Facebook-ul nu e ceea ce credeti. Nu e pentru noi. E pentru oameni perfecti, care au doar doi prieteni in lista, cu care si stau in aceeasi casa. Toate pozele sunt la costum, intr-un cadru decent. Dar oricum nu le va vedea nimeni pentru ca sunt setate pe privat. Iar ei de fapt nici nu stau pe Facebook vreodata ca niste oameni perfecti ce se gasesc. Pe Facebook stam doar noi, astia, cu multe defecte de caracter si mii de vicii. Dar eu sunt linistit. Domnul Facebook e acolo, vegheaza si ne calauzeste pe calea cea buna.

Published with Blogger-droid v2.0.4

miercuri, 1 februarie 2012

Solutia PDL: Dezbateri in stil american

Am observat ca multi sarbatoresc zgomotos plasarea nu foarte buna in sondaje a PDL-ului. Poate spre surprinderea multora, eu unul nu. Consider ca va fi intotdeauna nevoie de un partid puternic de dreapta pentru a echilibra lucrurile pe scena politica din Romania. De stanga avem destule.

Atitudinea mea fata de Basescu de-a lungul timpului a fost predominant critica insa, parafrazandu-l pe un mare poet, cred ca l-am dispretuit destul. Insa nu Basescu ma preocupa in momentul asta ci situatia din interiorul singurului partid puternic de dreapta din Romania, avand in vedere ca din punct de vedere structural nu pot in nici un caz sa am simpatii fata de ideologia de stanga. In ultimul timp s-au intetit discordiile interne intre reprezentantii diferitelor tabere si impresia generala e de lipsa de unitate in momentul in care PDL-ul ar trebui sa iasa cu artileria supergrea pentru a creste in sondaje. Asistand in acelasi timp la evenimentele de pe scena politica americana, m-am intrebat daca in Romania PDL-ul n-ar putea adopta modelul american de dezbatere pentru selectarea candidatului cel mai bun pentru alegeri. Pe de o parte, toata lupta interna ar putea fi valorificata pozitiv prin dezbateri constructive, publice, intre reprezentantii desemnati ai tuturor taberelor din cadrul partidului. Castigul de imagine ar putea fi puternic. Oricum mi se pare o solutie mult mai buna decat scrasnirile din dinti pe la colturi care sunt practicate acum. Iar in final ar castiga candidatul cel mai bine plasat in sondaje. In felul asta nici cei din interiorul partidului n-ar mai avea nimic de zis. Nu sustin in nici un caz sa se faca un spectacol doar de forma ci chiar o actiune reala, fara manusi. Daca nu poti face fata tirurilor din interior, cum poti rezista atacurilor celor care in nici un caz nu te menajeaza? Formula concreta de punere in practica se poate discuta. Dezbateri in diferite orase din tara sau alte formule. Un anumit numar de dezbateri dupa un calendar, cu publicarea clasarii dupa fiecare dezbatere.

Pentru cei care nu sunt familiarizati cu procedura din America, precizez ca inainte de desemnarea finala a candidatului unui partid pentru alegerile prezidentiale au loc multe dezbateri publice intre cei mai bine cotati candidati posibili ai partidului. Nu stiu daca se va intampla asa ceva, insa in momentul in care un partid din Romania va adopta un asemenea sistem va demonstra ca a trecut la un alt nivel de a face politica.

Published with Blogger-droid v2.0.4

posted from Bloggeroid