Ce-as face daca as fi Mark Zuckerberg?

Intr-un articol de pe WSJ, vesnic sursa mea de inspiratie, autorul se plangea ca nu exista inca un site web care sa ofere acces complet la tot ce inseamna muzica, contra unei mici taxe lunare in jur de 4 $ si considera asta drept o ocazie ratata atat pentru business-ul online cat si pentru clientii potentiali.
Sunt de acord cu el. Si mie mi-ar placea sa am acces la download de muzica nelimitat pentru 4$ pe luna, pe care sa-i platesc eventual imediat printr-un sms. In momentul asta exista doar varianta achizitionarii de tunes la un pret ce poate ajunge si la 1 € pe piesa. Gasirea unei solutii pentru a realiza ce isi dorea autorul ar implica aducerea la aceeasi masa a tuturor caselor de discuri si a le convinge sa accepte lucrul asta. Mai este problema ca un oarecare artist sa nu fie de acord. Insa de ce ar accepta artistii si companiile din industria muzicala asta cand le este mult mai facil sa isi ia banutii pe fiecare piesa downloadata in parte? Este si dificultatea de a sti cum sa distribui in mod corect banii pentru fiecare artist in parte. Autorul propune varianta de a-i plati in functie de numarul de downloaduri. Insa astea trebuie verificate, dovedite si e posibil oricand sa existe suspiciuni. In concluzie, o gramada de probleme si o misiune aproape imposibila.
Asta am crezut la inceput. Apoi mi-a venit ideea! Dar daca s-ar duce Facebook-ul sau YouTube-ul sa le propuna asta artistilor? Ma refer la a gasi o varianta de a oferi muzica folosind platformele deja existente. Si mi-am adus aminte de Andrew Carnegie. Tipul a facut urmatoarea chestie: prin diverse manevre a adus toti producatorii de otel din SUA sub aceeasi umbrela si a creat o noua companie care practic detinea monopolul. In ziua cand a fost creata, compania a ajuns sa valoreze la bursa dublu fata de cat ar fi valorat companiile individuale luate separat, prin simplul fapt ca detinea monopolul iar miscarea respectiva a reusit sa creeze o impresie foarte puternica. Ce-ar fi daca cineva ar face acelasi lucru in industria muzicala? Vorbim de sute de milioane de clienti si de un profit de miliarde de dolari pe luna. Insa totul poate deveni astronomic daca vorbim si de listarea la bursa.

P.S. Acum pe bune, ce as face daca as fi Mark Zuckerberg...? Mi-as lua un Ferrari editie limitata si o alta prietena. Totusi e pacat sa ai atatia bani si sa n-ai o prietena frumoasa. Don't hate me Mark! (Pe bune, i-ati vazut prietena? Oh!)

Razboiul branzei de vaca din Israel face valuri pe Facebook

Credeati ca Facebook-ul poate fi folosit doar pentru a schimba regimuri politice, cum s-a intamplat, de exemplu, cu rasturnarea presedintelui egiptean? Nu! In Israel, pot sa cada bombe, poti sa ai fasii Gaza si alte mizilicuri insa totul e de fapt pana la branza de vaca. Nu e de gluma, oamenii astia vor sa aiba in fiecare dimineata la micul dejun branza lor de vaca, si asta la un pret rezonabil. Iar totul a explodat cand compania Tnuva, care controleaza 70% din piata de lactate din Israel a crescut preturile.
Un israelian a lansat o initiativa pe Facebook pentru boicotarea produselor firmei respective. Peste 100000 de persoane s-au alaturat iar branzeturile cu marca respectiva au inceput sa putrezeasca pe rafturile supermarketurilor. Compania a anuntat in mod oficial pierderi de 15% in vanzari insa surse neoficiale spun ca s-ar apropia de 25%. In final a intrevenit si prim-ministrul in solutionarea problemei si s-a propus chiar varianta de a se importa cantitati mari de branza.
Compania Tnuva a fost nevoita pana la urma sa scada preturile cu 30%, fiind urmata si de toate celelalte companii de lactate.
In cazul in care credeati ca preturile la branzeturi sunt exagerat de mari in Israel, mentionez ca nu e deloc asa. 250 de grame de branza de vaca in Israel costa in jur de 1,3 $ iar in Statele Unite aproximativ 2,8 $. Insa se stie ca evreii nu accepta niciodata o afacere proasta!

Sursa: Wall Street Journal